Amicul vegetal

Uneori avem nevoie de responsabilitati, uneori avem nevoie de companie. Dupa ore petrecute in parc incercand sa-mi invat pentru examene, m-a cuprins o nostalgie vazand animalute plimbandu-se prin fata mea – nostalgie ca nu am si eu responsabilitatea aia care-mi cade mie bine, cea de a avea grija de o fiinta vie. Mi-a placut sa am o pisica, chiar daca Suzy de multe ori statea in bucatarie si se holba la mine in timp ce mancam, desi nu tanjea la mancarea mea, ci doar pentru a-mi strica mie placerea ingerarii. Din pacate, nu pot sa-mi asum responabilitatea in acest moment pentru ceva ce detine un sistem digestiv/excretor.

Treceam des prin fata unui magazin de plante din apropiere, dar curiozitatea a facut sa intru de abia ieri. Vad multe plante, printre care si cactusi (de fapt am vazut cactusi pentru ca erau cei mai ieftini). Prin urmare, m-am intors din parc cu ”personajul” din imaginea de mai sus. Trebuie sa recunosc ca nu a fost cel mai dragut criteriu dupa care mi-am ales cactusul, incercand sa-i evit pe cei a caror forma aduceau a organe genitale (=3). Si-a dovedit personalitatea chiar din primele minute, cand s-a prins cu tepii de punga in care l-am adus. Uneori ma mai intep si eu, luand neglijenta si in graba ceva de pe masa, dar hei, astfel isi face simtita prezenta . Seara il duc in bucatarie, pentru ca altfel, ma pune pe mine sa fac fotosinteza in camera.

E une oaresce contrast intre cactusul meu si blocurile comuniste intre/in care imi desfasor existenta.

Anunțuri

Recolta de plastic

Traim vremuri ecologiste, desi nu neaparat si ecologice. Fac referire la trendul actual generat de panica legata de un asa-zis ”sfarsit al lumii”. Trendul consta, asadar, in a fi eco, desi poate prea putini inteleg mecanismele dupa care functioneaza natura. Personal, nu ”sfarsitul lumii” ma preocupa, care, mai mult sau mai putin inerent, e o motivatie naiva/stupida in ideea de a actiona pozitiv vizavi de mediu. As zice, mai degraba, ca ma preocupa bunastarea individuala si colectiva, cat si combaterea prostiei proprii si a celor din jur.

Poluarea e o consecinta logica a faptului ca existam. Problema tine de cat de ”subtil” putem traim pe o planeta saturata in oameni. De asta cred ca ecologia merge mana in mana cu mizantropia.

E un subiect prea catchy pentru mine si ar necesita mai multe randuri => plictiseala voastra. Va las sugestiv imaginea de mai jos, al carui mesaj l-am denaturat, dandu-i o alta interpretare. O imagine banala, dar care imi aminteste de faptul ca materialele plastice devin tot mai prezente in viata noastra, inlocuindu-le chiar  pe cele originale tocmai pentru ca pot indeplini aceeasi functionalitate implicand costuri mai mici.

Materialele plastice se obtin din petrol, petrol care se extrage din pamant. Iata ironia/ideea fictionala: recolta de plastic – intr-o lume eficientizata in care am cultiva direct plastic.


Fotografu’ de duminica

Il intalnesti cel mai frecvent in parc duminica, dar isi poate face aparitia si in cazul fenomenelor meteorologice ”de insemnatate”, gen prima ninsoare, primul ghiocel.

Ce il diferentiaza de ceilalti indivizi din parc cu un aparat foto in mana? Ei bine, atitudinea profi pe care o afiseaza, aparatul profi cu un obiectiv cat mai mare, atasat de gat (eventual Canon sau Nikon, pentru ca toti profanii sustin, fara a sti de ce, ca acestea sunt singurele DSLR-uri care renteaza), aerul boem, privirea concentrata? Ce fotografiaza el? Cam orice, de la ratuste pana la tine – portrete banale, dar cu care isi face ulterior portofoliul de fotograf.

Probabil ca de acum inainte il veti recunoaste mult mai usor, daca nu cumva caracteristicele enumerate nu vi s-au parut deja vu. Si nu-l lasati sa va inhibe creativitatea doar pentru ca el vede poezia acolo unde voi nu o vedeti.


Karate

Lui Dumnezeu cu câte karate îi place?

Mă amuză entuziasmul cu care sunt informată uneori în vreo biserică de aurul folosit în construcţia ei. E acelaşi entuziasm cu care un Gigi Becali îşi prezintă palatul. Şi atunci, cum se mai poate afirma că religia este o doctrină ce promovează simplitatea ?


Suport

Pentru că şi suporterii au nevoie de suport.


Cand se fumeaza

Aha! Deci pot sa-mi aprind tigara.

Cred ca suntem de acord daca afirm ca toate placutele cu atentionari apar ca o consecinta a unor obiceiuri mai putin civilizate. Prin urmare, placuta cu pricina a fost necesara tocmai pentru ca studentii de la Ingineria Mediului folosesc incinta respectiva pe post de spatiu de fumat in pauzele din/dintre laboratoare. Dar poate un astfel de mesaj sa-si atinga scopul din moment ce ne amuza? (nu ca si-ar atinge mesajele scopul in general, dar macar sa rezonam cu logica lor)

Iti dai seama ca cineva a pictat/gravat placuta si nu a constientizat imbecilitatea mesajului? Apoi cineva a transportat-o pana la facultate si inca i s-a parut logica? Apoi a ”plantat-o” pe peretele ala dubios si inca i s-a parut pertinent mesajul? Si in final, l-a privit din ansamblu si a zis: perfect!

Totusi, inca suntem indignati cand auzim teorii conform carora ne-am trage din primate.


Versailles românesc

Un palat mai ”blury”, lângă o capitală mai mică.